lectiiapicultura.ro

3 Secrete Despre Miere

Un share te rog...Share on Facebook
Facebook
0Tweet about this on Twitter
Twitter
Pin on Pinterest
Pinterest
0

Mierea de albine este un produs rezultat din nectarul florilor si secretiilor dulci de pe planeta, prelucrat si depozitat in faguri de catre albine. Transformarea prin prelucrarea nectarului in miere are la baza urmatorul proces:

  1. Transformarea zaharurilor ce se gasesc in nectar;
  2. Reducerea cantitatii de apa continuta de nectar;
  3. Imbogatirea nectarului in enzime, acizi organici, inhibina, acetilcolina etc.

Acest proces sta la baza transformarii nectarului in miere se considera incheiate odata cu capacirea celulelor in care acesta este depozitat.

Descărcă acum GRATUIT, GHID PDF INSTANT!

Tot ce trebuie sa faci este sa introduci mai jos numele si adresa ta de email sa iti trimit ghidul care a schimat viata multor pasionati de apicultura.

Clasificarea Mierii

3 secrete despre miere

Intrucat mierea de albine recoltata de om din stupii in care sunt adapostite si ingrijite, difera ca provenineta, aspect si mod de prezentare, este necesara o clasificare a ei dupa anumite criterii:

Dupa originea nectarului din care provine:

  • Mierea de flori (florala) ce provine din nectarul florilor planelor melifere. Ea poate fi obtinuta prin recoltarea nectarului predominant de la o specie de plante (mierea monoflora) ca: „mierea de salcam”, „mierea de tei” etc. sau prin amestecul nectarului cules de la diverse speci de plante care infloresc in aceiasi perioada de timp (mierea poliflora) ca: „mierea de faneata”, „mierea de balta”.
  • Mierea extraflorara, provine din sucuri dulci recoltate de albine de pe celelalte organe ale plantelor si arborilor (frunze, petioluri, ramuri etc.).

Sucurile dulci din componenta mierii extraflorale au origine animala, fiind datorata unor insecte din familia Afide, Lachnide, Lecaniide etc. sau origine vegetala secretata de bradul alb, molidul, zada, artar.etc.

Dupa modul de producere si prezentare

Mierea extrasa din faguri prin centrifugare cu ajutorul extractorului, prin scurgerea libera din fagurii sfaramati sau prin presare cu si fara incalzire.

In functie de consistenta sau forma de prezentare, mierea extrasa se clasifica in:

  • Miere fluida (lichida) cu grad de vascozitate si transparenta variabila, fara cristale vizibile in masa ei (exemplu: mierea de salcam);
  • Miere cristalizata, in diferite stadii de cristalizare, cu diferite marimi ale cristalelor ca: mierea de rapita, floarea-soarelui, tei.etc

Cristalizarea este un proces natural. Prin cristalizare, mierea din stare fluida capata consistenta fara insa sa-si schimbe calitatile nutritive si terapeutice.

Inceputul de cristalizare depinde de temperatura (14-20 C), compozitia mierii (raport glucoza-fructoza), continut in dixtrine etc.

Cristalizarea mierii poate fi naturala, in cazaul in care procesul de cristalizare a decurs de la sine sau dirijata, atat in ceea ce priveste dimensiunea cristalelor, cat si viteza de cristalizare.

Mierea in faguri constituie produsul natural recoltat de albine, depozitat in faguri claditi, de culoare alba sau galbena deschis si capaciti „uscat”, pentru cei care se vand ca atare.

Se produc in urmatoarele sortimente:

  • Miere in sectiuni, de forma patrata sau dreptunghiulara;
  • Faguri cu miere de dimensiuni standard;
  • Miere in faguri, introdusi in ambalaje cu miere fluida.

Factorii esentiali ai compozitiei si calitatii

lectii apicultura

Mierea de albine are anumite proprietati fizice si o anumita compozitie ce constituie caracteristicile acestui produs. Criteriile de clasificare si de apreciere a calitatii diverselor sortimente de miere se bazeaza pe examen organoleptic si analize fizico-chimice.

In tara noastra aprecierea mierii pe calitati este reglementata prin standardul de stat in vigoare (STAS 784/1976) si Decretul nr.234/1976.

Din punct de vedere calitativ sau stabilit 3 calitati de miere:

  1. Mierea de albine superioara;
  2. Miere de albine calitatea I;
  3. Mierea de albine calitatea II.

1.Mierea de albine superioara este mierea de salcam si de padure care intruneste toate conditiile fizico-chimice prevazute in STAS 784/1976 avand urmatoarele proprietati speciale:

  • Culoare incolora pana la galben deschis, indice colorimetriv maxim 12 mm;
  • Continut in polen granule, minim 30%;
  • HMF maxim 1mg;
  • Zaharoza la recoltare maxim 7%, iar dupa 15 iulie maxim 5%.

2.Mierea de albine calitatea I cuprinde sortimentele de miere: salcam si padure (care nu se incadreaza in calitatea superioara si toate sortimentele de tei, floarea-soarelui, zmeura, menta, poliflora, etc. care intrunesc conditiile de calitate precazute STAS si nu contin impuritati grosiere, care sa influenteze negativ aspectul comecial al mierii).

De exemplu mierea de salcam:

  • Culoarea : galben deschis pana la galben inchis, indice colorimetric maxim 18mm;
  • Aspectul fara impuritati grosere;

Restul conditiilor aceleasi ca pentru miere superioara. Pentru celalte sortimente de miere se admite zaharoza maxim 7%.

3.Mierea de albine calitatea a II-a curpide toate sortimentele de miere ce intrunesc conditiile fizici-chimice prevazute in STAS, dar contin impuritati grosere care influienteaza negativ aspectul comercial al mierii: spuma, resturi de ceara si faguri, frunze, albine moarte etc.

In privinta continutului de apa conditiile sunt identice pentru toate cele trei calitati si anume: maxim 20%.

Secretul #1. 

3 secrete despre miere

Mierea este singurul dulcitor natural care a reprezentat o sursa de hrana foarte importanta pentru Homo sapniens, inca de la aparitia sa. Relatia dintre albine si om a inceput inca din epoca de piatra. Pentru a ajunge la mierea dulce omul a fost gata sa-si riste viata. Prima dovada scrisa privind mierea care exista la ora actuala este o tableta sumeriana datata din anii 2100-2000 IC, pe care este mentionat faptul ca utilizarea mierii ca medicament si unguent.

In cele mai vechi culturi mierea a fost utilizata atat in scop nutritional cat si in scop medical. Conform Bibliei, Regele Solomon spunea: „Mananca miere fiul meu pentru ca este buna” (vechiul testament proverbe 24:13). Credinta ca mierea este hrana, medicament si unguent a fost transmisa pana in zilele noastre.

Pentru o perioada foarte lunga din istoria omului, mierea a reprezentat o sursa importanta de carbohidrati si singurul indulcitor disponibil pana la aparitia industriei zaharului dupa anul 1800. In traditia omului, mierea a fost utilizata nu numai ca hrana cat si ca medicament.

In ultimii ani o ramura alternativa a medicinii s-a dezvoltat – Apiterapia, oferind tratamente bazate pe miere si alte produse impotriva multor boli. Cunaosterea acumulata pe acest subiect face obiectul multor carti, in ultimul timp cunoasterea fiind disponibila si pe diverse pagini de internet ca de exemplu: www.apitherapy.com, www.apitherapy.org.

La momentul actual cele mai multe utilizari in vindecare sunt legate de tratamentul ranilor, arsurilor, infectiilor, toate acestea fiind tratate in literatura de specialitate.

Secretul #2. 

In prezent productia de miere la nivel mondial este de 1.2 milioane de tone, cantitate ce reprezinta mai putin de 1% din productia de zahar.

Consumul de miere este diferit de la tara la tara. Marile tari exportatoate sunt China si Argentina, avand un consum anual foarte scazut de circa 0.1 pana la 0.2 kg pe locuitor.

Consumul de miere este mai mare in tarile dezvoltate unde productia interna nu acopera cererea de piata.

In Uniunea Europeana, un mare producator dar si importantor, consumul mediu anual este de circa 0.3-0.4 kg / locuitor, in Italia, Franta, Marea Britanie, Danemarca si Portugalia fiind un consum destul de ridica (1-1.8 kg), dar si in Germania, Austria, Elvetia, Ungaria si Grecia (2-3 kg).

In Romania consumul mediu pe locuitor este de circa de 0,2 – 0,4 kg miere/an, iar productia maxima de miere inregistrata este de circa 20000 tone.

In tari dezvoltate din afara UE precum USA, Canada si Australia consumul mediu de miere este de 0.6 – 0.8 kg/an/ locuitor.

Secretul #3. 

Numeroase studii privind aspectele nutritionale si de sanatate ale mierii exista in literatura de specialitate. Totusi, deoarece ele nu sunt suficiente de complete si cuprinzatoare ne luam sarcina de a rezuma cele mai relevante surse disponibile pe acest subiect.

Compozitie – carbohidrati sunt principali constituenti, totalizant circa 95% din greutatea substantei uscate. Dupa carbohidrati, mierea contine numerosi compusi ca de exemplu acizi organici, proteine, aminoacizi, minerale, polifenoli, vitamine si compusi aromatici.  Totusi, importanta sa cu privire la nutritie se leaga prin efectele sale fiziologice. Este important de mentionat ca, procentajul elementelor componente ale mierii depind in mare masura de originea botanica, un fapt care este important de luat in considerare in studiile de fiziologie si de nutritie.

Este cunoscut faptul ca diverse sortimente monoflorale contin cantitati diverse de minerale si alte elemente in cantitati foarte mici. Din punct de vedere nutritional sunt importante urmatoarele elemente – Crom, Mangan si Seleniu, in special la copii cu varste cuprinse intre 1 si 15 ani. Elemente cum ar fi sulf, bor, cobalt, fluor, iod, molibden si siliciu pot fi importante pentru nutritia omului desi nu exista valori pentru doze zilnice recomandate pentru aceste microelemente.

Mierea contine 0.3 – 25 mg/kg co lin a si 0.06  – 5 mg/kg acetilcolina . C olin a este esential a pentru functia  cardiovascular a  si  cerebrala,  dar  intra  si  in  compozitia  membranei  celulare , avand  rol  reparator al membranei celulare, in timp ce acetilcolina actionea za ca neurotransmitator.

Compusii aromatici, compusi i care dau gustul mierii si polifenolii

3 secrete despre miere

Exista  o  mare  varietate  de  sortimente  de  miere  cu  proprietati  diferite  organoleptice  (gust,  culoare),  in  functie  de  originea  botanica.  Zaharurile  sunt  principalele componente ce dau  gustul mierii . In general sorturile de miere cu un continut mai ridicat de fructoza (salcam) sunt  mai dulci comparative cu cele care au mai multa glucoza  (rapita ).  Aroma  mierii depinde  deasemenea  de  cantitatea  si  tipul  de  acizi  si  a minoacizi  prezenti. In  ultimele  decenii  sau  realizat  studii  extensive  cu  privire  la  compusii  aromatici , identificandu-se  peste  500 compusi   volatili   diferiti , in   diverse   sortimente   de   miere.

Practic,   majoritatea  elementelor  chimice  care  compun  aroma  variaza, in  diverse  sortimente  de  miere, in  functie  de  originea  sa  botanica.  Aroma  mierii  are  foarte  mare  importanta  in  industria  alimentara,  ca  si  in  criteriile de alegere ale consumatorului.  Polifenolii  sunt un alt grup  important  de compusi pentru proprietati le functionale ale mierii. Pana  in  prezent  s-a  identificat  o  cantitate  de  polifenoli  de  circa 56  pana  la 500  mg/kg in  diverse  tipuri/sortimente  de  miere.  Polifenolii  din  miere  sunt  in  principal  flavonoizii. Cei  mai  importanti  polifenoli  sunt  flavonoizii, continutul lor variind intre 60 si 460 μg/100 g  de miere si pot fi in cantitati  mai mari in mierea produsa pe timp de seceta la temperaturi ridicate .

 

Dupa cum observi mierea este o componenta importanta in viata unei familii, plina de sanatate si benefici pentru un trai mai bun.

 

Un share te rog...Share on Facebook
Facebook
0Tweet about this on Twitter
Twitter
Pin on Pinterest
Pinterest
0

>