Cum sa inmultesti familiile de albine

In decursul evolutiei lor de la insecte solitare la insecte sociale, albinele si-au creat sisteme propri de mentinere a coeziunii familiale ca supraorganism colectiv si de reproducere a acestuia cu scopul perpetuarii speciei.

Sistemul de inmultire a familiilor de albine stabilit in cursul evolutiei este roirea. Denumirea de roire provine de la una din fazele procesului de inmultire care se desfasoara sub forma unei multitudini de albine in zbor, cu una sau mai multe matci si trantori care formeaza in aer o formatie globulara, “roiul” in drumul de la stup la locul de popas provizoriu sau definitiv.

Aceasta faza este poate cea mai scurta din cele care intra in procesul de inmultire, este insa cea mai spectuaculoasa. Oricine a vazut odata un roi in zbor nu poate uita spectacol care se desfasoara sub ochii tai.

Procesul de inmultire a familiilor de albine este asa de bine pus la punct in vederea asigurarii scopului final, incat poate fi luat ca exemplu de apicultor atunci cand face roiuri artificiale:

1. Prin roirea naturala se asigura familii noi sanatoase. In familiile bolnave nu se pot asigura in nici un caz conditiile necesare roirii si ca atare aceastea sunt excluse automat de la inmultire;
2. Roiul iesit are componenta sa albine de toate varstele ceea ce ii da posibilitatea ca imediat dupa instalare sa inceapa o activitate foarte variata: culegerea polenului si nectarului, cladirea fagurilor in noua locuinta, cresterea puietului cu o energie remarcabila. Are in dotare sa si o matca imperecheata sau una sau chiar mai multe imperecheate;
3. In familia care a roit sunt create conditiile ca aceasta sa se refaca in cel mai scurt timp pe baza botcilor, puietului si rezervelor de hrana din cuib.

Roirea Naturala

Roirea naturala fiind deci singura cale de inmultire a familiilor de albine este normal ca aceasta sa se manifeste instinctual la toate familiile de albine, mai mult sau mai putin accentuat. Lipsa instinctului de roire naturala ar fi dus familiile de albine la disparitia treptata a speciei. Aceast instinct pe care albinele il detin, vine de cele mai multe ori in conflict cu interesul apicultorului, in primul rand cel economic, fiind interesa mai mult de productia de miere, ceara si polen.etc

Cu toata acestea recomand in mod special apicultorii incepatori ca cel putin odata in viata sa vada cum se desfasoara acest proces biologic minunat. In anumite cursuri de apicultura, anumiti profesori le arata in mod special acest proces pentru a invata cum se creeaza in mod aparent “automat” conditiile formarii roiului si cum dupa plecarea acestuia se refac familile care au roit.

Deci, in mod normal, nu pot sa roiasca decat familiile sanatoase, puternice si cu provizii bogate de hrana, asigurand astfel o descendeta viguroasa. Procesul de roire se produce in conditiile tarii noastre in luna iunie cu toate ca sunt si roiuri mult mai timpurii chiar la inceputul luni mai sau mai tarziu, in cursul lunii august.

Procesul de roire naturala, decurge astfel:

Primvara familiile de albine cresc in mod normal cantitati sporte de puiet pe masura ce albinele de iernare sunt inlocuite si conditiile de cules se imbunatatesc. Cresterea de puiet, insa nu este proportionala cu cantitatile mereu mai mari de albine tinere care se acumuleaza in cuibul familiei, fiind limitata de capacitatea de ouat a matcii.

Aceasta situatie se datoreaza faptului ca exista intre durata cresterii unei generatii de albine de 21 de zile si viata aceleasi generatii care este de 40 de zile, asa incat pentru hranirea unei larve in luna iunie revin mai multe albine doici decat in primvara cand o singura albina doica hraneste mai multe larve datorita numarului lor relativ mic.

Se creeaza astfel in familie un numar mereu mai mare de albine fara o utilizare completa a lor la hranirea puietului sal cladirea fagurilor. Un cules slab sau mijlociu de nectar si normal de polen favorizeaza, prin actiunea stimulenta pe care o produce aglomerarea cuibului cu provizii, aceasta disproportie. Fenomenul este accentuat si prin blocarea spatiilor necesare pentru ouatul matcii. S-au cautat si o explicatie hormonala a procesului de roire prin substanta de matca care ar fi insuficienta pentru a inhiba instictul de cladire a botcilor la mare multime a albinelor lucratoare. Se pare totusi ca instinctul de roire este determinat si toti ceilalti factori sunt ajutatori.

In momentul in care in familie sunt intalnite aceste conditii:

• Albine foarte multe si majoritatea tinere;
• Cuibul blocat cu provizii abundente.

Cand acest conditii sunt indeplinite, incep pregatirile de roire pe care apicultorul le poate constata si verifica pe fagurii cu puiet. La un moment dat, pe marginile laterale si inferioare ale fagurilor cu puiet apar primele inceputuri de botci, ca niste cupe rasturante cu gura in jos. In urmatoarele zile numarul botcilor creste in continuare si putem gasi in botci larve de diferite varste si in continuare oua.

Concomitent matca este mai putin hranita si ca urmare isi reduce numarul de oua pe care-l depune zilnic, numarul total al botcilor este variabil, la unele familii 40-50 iar la altele peste 100. Acest numar mare de botci pe care le creste in cadrul pregatirilor de roire, rasa de albine carpatina (apis mellifica carpatica) este unul din indicatorii biologici principali prin care albina noastra se deosebeste de rasele de albine din jur, in special de albina carnica.

In ziua in care primele botci sunt capacite, se intrunesc conditiile de plecare a primului roi si numai conditiile meteorologice nefavorabile sau interventia apicultorului mai poate intarzia iesirea roiului. Dupa ora 11 de regula intre orele 12 si 14 se produce la stupul respectiv, o mare agitatie, datorita grabei cu care albinele roiului parasesc stupul si intrarii unor albine culegatoare care cauta sa patrunda in stup. Se pare ca roiul este gata format chiar in interiorul familiei mama si ca albinele lui nu asteapta decat semnalul de plecare.

In cadrul roiului intra albinele de toate varstele si matca familiei mama. In cateva minute roiul a iesit din stup si albinele lui efectueaza un zbor caracteristic in atmosfera stupinei, dupa care treptat se departeaza mai mult sau mai putin, pana la locul de asezare.

De regula, roiul care e iesit in aceste conditii se instaleazaa pe un copac sau un alt suport din aproprierea stupinei. Acest roi iesit cu matca familiei mama se numeste roi primar.

Roiul asezat pe o craca nu este o stima ingramadire de albine ci o grupare organizata, in primul rand, inmpotriva interperiilor. Albinele de la exterior alcatuiesc un fel de coaja protectoare, in timp ce la interior spatiul este mai degajat si acolo se gaseste matca si albinele tinere, doicile. Imediat dupa asezarea roiului trimite albine cercetase pentru a gasi adapostul definitiv. La intoarcerea acestora, sau in urmatoarele doua zile, roiul se desface si isi ia zborul catre adapostul gasit: o scorbura a unui copac, o crapatura, intr-un zid, sau intr-o stanca. Rareori roiul, din lipsa unui alt adapost isi construieste cuibul pe locul unde s-a instalat la inceput provizoriu.

Apicultorul nu trebuie sa lase roiul sa plece mai departe, ci imediat dupa asezarea lui sa ia masuri de recoltare, care se face cu ajutorul roinitei, sau un stup. In functie de pozitia roiului se adapteaza si instrumentarul de lucru. Daca roiul este pe o creaga subtire, acesta se taie cu foarfeca de pom si roiul suspendat de creanga se scutura direct in stupul pregatit. Daca creanga n se poate taia se scutura cu grija roiul in roinita avand grija sa se stranga toate albinele. Daca este asezat la inaltime, roinita legata de capatul unei prajini se duce pana sub roi, care este scuturata de un ajutor al apicultorului cu o alta prajina. Roinita cu roiul prins se aseaza pe pamant in apropiere de locul unde a fost roiul pentru ca sa se stranga in ea toate albinele roiului.

Este necesar sa asteptam ca toate albinele sa intre in stup, astfel incat vom fi siguri ca avem si matca acestui roi.

Cercetarile recente arata ca mesajele transmise de albinele care intra primele in stup sunt de natura chimica, miros si chiar fizica de auz. Inregistrand pe o banda de casetofon sunetul emis de albinele care semnalizeaza chemarea roiului catre stup, la introducerea unui roi, s-a captat mesajul sonor cu ajutorul caruia s-a putut instala mai rapid alte roiuri. Metoda poate fi aplicata si la prinderea roiurilor in zbor, prin montarea in roinita a unui mic casetofon care reproduce inregistrarea respectiva.

Trebuie sa urmarim in deaproape fiecare familie de albine astfel incat sa putem controla la timp momentul in care familiia intra in frigurile roiutului, astfel incat sa prevenim ca familia sa roiasca si sa alergam prin copaci sa prindem roiul.