Dezvoltarea familiei de albina

Dezvoltarea familiei de albina

Un share te rog...Share on Facebook
Facebook
0Tweet about this on Twitter
Twitter
Pin on Pinterest
Pinterest
0

Dezvoltarea familiei de albina, de la ou la albina adulta

In prima zi dupa depunerea, oul sta vertical in celula, a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. In a treia zi de la depunerea lui in celula, rupand foitele embrionare, eclozioneaza tanara larva.

Ea seamana cu un viermisor alb stralucitor si este curbata ventral, invers decat oul. Datorita ingrijirii de catre albinele doici, larva creste timp de cinci zile intr-un ritm accelerat, masa corpului larvei ocupand toata celula.

Descarca acum GRATUIT ghidul!

Tot ce trebuie sa faci este sa introduci mai jos numele si adresa ta de email sa iti trimit ghidul care a schimat viata multor pasionati de apicultura.

In interiorul celulei larva tese o gogoaasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua 21-a iese albina lucratoare.

Matca

despre albine si cresterea lor

Matca se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire. Cand albinele se pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care matca depune oua.

Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv, albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoare, ce contin larve mai tinere de 3 zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca.

Durata totala a dezvoltarii este de numai 16 zile la matca fata de douazeci si unu de zile la lucratoare.Trebuie sa ti cont de faptul ca durata dezvoltarii nu este foarte exacta, si poate varia.

Trantorii

La masculi (trantori) dezvoltarea dureaza cel mai mult, in medie 24 de zile. Puietul de trantori se recunoaste in stup nu numai dupa faptul ca acesta ocupa celulele mari, dar si dupa forma deosebita a capacelelor. In loc sa fie plate, ca la albinele lucratoare, aceste sunt bombate. Puietul de trantor este deseori grupat catre marginea ramelor, spre partea lor inferioara, sau in primul cat, atunci cand matca are accel la el.

Anatomie

Dezvoltarea familiei de albina

Albina lucratoare

Albina lucratoare adulta este alcatuita din cap, torace si abdomen, culoarea ei fiind bruna cu pete variate de la cenusiu la negru si de la portocaliu la galben. Corpul ei
este protejat de un invelis tare numit cuticula chitinoasa, pe suprafata careia sunt inserati numerosi peri cu forme si functii mecanice si senzoriale. Cuticula chitinoasa
protejeaza de asemenea si picioarele iar pe aripi ea este mai subtire. Elemente morfologice distincte ale albinei lucratoare – capul, privind din fata, are forma
triunghiulara:

  •  ochiul compus contine 4000-6000 fatete hexagonale (omatidii);
  • toracele este acoperit cu peri desi si scurti;
  • tibia este mai dezvoltata si prezinta corbicule;
  • aripa contine 15-27 carlige (hamuli);
  • dispune de un creier propri-zis mare (lobi protocerebrali si deutocerebrali
    dezvoltati);
  • musculatura segmentelor abdominale 3 si 4 este mai putin dezvoltata decat
    musculatura acelorasi segmente la trantor;
  • lungimea tubului digestiv este de 35mm;
  • are cea mai dezvoltata gusa (capacitate maxima de 75mg);
  • acul este drept (partea vulneranta nu este curbata), placile sunt mai mici ca
    la matca iar lantetele acului au 10 zimti;

Trantorul se deosebeste de albina lucratoare prin marime si prin forma capului care este mult mai mare iar din fata apare aproape circular. Regina are un corp mai alungit decat al unei albine lucratoare. Capul ei este mai rotunjit in raport cu al unei lucratoar.

Elemente morfologice distincte ale trantorului- capul, privind din fata, are forma aproape rotunda;

  • ochiul compus contine 6000-8000 fatete hexagonale (omatidii);
  • toracele trantorului este acoperit cu peri desi si lungi;
  • tibia la trantor este mai subtire;
  • aripa contine 13-29 carlige (hamuli);
  • datorita lobilor optici foarte dezvoltati, trantorul e considerat a avea cel mai
    dezvoltat creier (ca masa si volum);
  • musculatura segmentelor abdominale 3 si 4 este mai dezvoltata decat
    musculatura acelorasi segmente la lucratoare si matca;
  • lungimea tubului digestiv este de 47mm;
  • gusa mai putin dezvoltata;
  • organul de aparare lipseste;

Elemente morfologice distincte ale matcii- capul, privind din fata, are forma de oval rotunjit;

  • ochiul compus contine 3000-4000 fatete hexagonale (omatidii);
  • toracele matcii este acoperit cu peri desi si scurti;
  • tibia la matca este mai subtire;
  • aripa contine 13-23 carlige (hamuli);
  • creierul propriu-zis al matcii (lobii protocerebrali si deutocerebrali) e putin
    dezvoltat;
  • musculatura segmentelor abdominale 3 si 4 este mai putin dezvoltata decat
    musculatura acelorasi segmente la trantor;
  • lungimea tubului digestiv este de 39mm;
  • gusa mai putin dezvoltata;
  • acul matcii are forma de secere (partea vulneranta este curbata ventral),
    placile sunt mai mari ca la lucratoare, intregul organ fiind mai bine atasat de
    membrana camerei acului; lantetele au doar 3 zimti;

Albinele dupa se observa sunt foarte complexe, cu o multitudine de functii foarte complexe.

Un share te rog...Share on Facebook
Facebook
0Tweet about this on Twitter
Twitter
Pin on Pinterest
Pinterest
0

  • Referitor la roitul natural, rog explicati cum se procedeaza atunci cand in roiul din copac se gasesc mai multe matci. Atunci cand se prinde roiul cu roinita toate matcile intra in noua casa, iar teoretic in ziua urmatoare ar trebui sa existe o noua roire. Atunci cum se procedeaza corst ? Multumesc !

  • >
    ​Invata cele mai bune sfaturi si lectii de apicultura chiar acuma!
    x