Cum cresc productia de polen, sfaturi utile

Cum cresc productia de polen, sfaturi utile

Un share te rog...Share on Facebook
Facebook
0Tweet about this on Twitter
Twitter
Pin on Pinterest
Pinterest
0

Cu siguranta te-ai intrebat cel putin odata, cum poti sa cresti productia de polen?, chiar daca nu este sursa principala din care iti doresti sa scoti profit, trebuie sa sti faptul ca polenul reprezinta singura sursa naturala de proteina, asigurandu-le substantele plastice necesare formarii tesuturilor in procesul de crestere, al formarii corpului gras la albinele de iernare, precum si ca baza de formare a secretiilor glandelor faringiene si ceriere pentru secretarea laptisorului de matca si a cerii.

In general, plantele produc atat polen cat si nectar, de la anumite plante albinele pot recolta doar nectar cum este mazarichea, palamida, bumbacul, etc, precum si altele care ofera doar polen cum este de exemplu: alunul, plopul, mesteacanul.

Descarca acum GRATUIT ghidul!

Tot ce trebuie sa faci este sa introduci mai jos numele si adresa ta de email sa iti trimit ghidul care a schimat viata multor pasionati de apicultura.

Cum cresc productia de polen, sfaturi utile

Dupa importanta producatoarelor de polen, asa cum ai observat si la baza melifera, putem deosebi plante foarte productive:

  • Salcia capreasca;
  • Ciresul;
  • Visinul;
  • Marul;
  • Porumbarul;
  • Rapita;
  • Sparceta;
  • Macul;
  • Zburatoarea.

Sau

  • Alunul;
  • Popul;
  • Artarul;
  • Parul;
  • Castanul;
  • Stejarul;
  • Facelia;
  • Zmeurul;
  • Mustaruil alb;
  • Trifoiul;
  • Sulfina.

In functie de specie, productia de polen este esalonata pe aproape tot parcursul sezonului activ (martie – octombrie).

Pentru recoltarea polenului din flori, albinele folosesc intreaga suprafata a corpului lor, care fiind acoperita cu perisori ajuta la prinderea grauntelor de polen si in special picioarele, care sunt adaptate o serie de formatiuni speciale cu care pot peria graunciorii de polen de pe diferitele parti ale coprului, strangandu-i in colesuletele de pe perechea a treia de picioare sub forma de incarcaturi si depozitandu-i in celulele fagurilor in vederea conservarii.

Pentru a forma incarcaturile de polen, albinele regurgiteaza putina miere din gusa cu care umecteaza polenul periat de pe corp, dupa care il framanta cu ajutorul mandibulelor si-l taseaza in cosulete, greutatea incarcaturilor putand ajunge pana la 15 mg polen pe amandoua piciorusele.

De aici rezulta ca pentru a strange un kg de polen sunt necesare c-am 70.000 zboruri.

lectii apicultura

Polenul este un produs foarte complex, a carui compozitie difera de la o specie de plante la alta, insa in general compozitia polenului intra in primul rand substantele proteice 13-42%, dupa care urmeaza zaharurile 18,5%, grasimile 33%, sarurile minerale in cantitate mai mica, vitaminele, apa si celuloza.

Proteinele polenului cuprind o serie de aminoacizi indispensabili vietii cum sunt: histidina, triptofanul, metionina, lizina, acidul glutamic, etc.

Dintre sarurile minerale deosebim:

  • Sulful;
  • Siliciul;
  • Sodiul;
  • Fierul;
  • Aluminiul;
  • Magneziul;
  • Fosforul;
  • Zincul;

Polenul mai cumprinde de asemenea o serie de vitamine cum sand: ribo-flavina (B2), tiamina (Bi), piroxidina (B6), acidul nicotinic, panthotenic, ascorbic, (vit C) si fermenti (invertaza, zaharaza si catalaza).

Intrucat in unele zone ale tarii, precum si in unele perioade este posibil ca necesarul de polen sa nu poata fi acoperit din cauza lipsei acestuia in natura, in afara rezervelor pe care si le fac albinele in faguri, este indifcat ca si apicultorul sa creeze rezerve de polen pe care sa le administreze in hrana albinelor in asemenea perioade. De asemenea, in ultima perioada a aparut un mare interes pentru produsele alimentare si terapeutice in a caror compozitie polenul este folosit ca factori activ, in acest scop fiind necesare mari cantitati de polen.

In functie de tipul si modelul stupilor folositi, au fost elaborate o serie intreaga de tipuri de colectoare de polen care pot fi grupate in trei mari categori:

  1. De urdinis;
  2. De fund;
  3. Si sub capac.

Colectoarele de urdinis – se aplica practic la toate tipurile de stupi si se prezinta intr-o mare varietate de forme si dimensiuni.

curs de apicultrura online

Un model de mare randament este cel care a capatat o mare raspandire in judetul Salaj, si care consta dintr-o placa activa cu suprafata mare si un sertar care se deschide prin basculare.

Eficienta deosebita a acestuia tip de colector consta in amenajarea la placa activa cu gauri rotunde a unor mici sipculite orizontale pe ambele parti ale placii active, la fiecare rand de orificii.Aceste sipculite usureaza intrarea albinelor in orificii dar in acelasi timp le impiedica sa se inconvoaie si sa traga incarcaturile de polen prin orificii.

Cum cresc productia de polen, sfaturi utile

Celelalte doua tipuri sunt adaptate la stupii de tip vertical, fiind concepute in principal pentru stupul de tip multietajat si se folosesc prin aplasarea primului in locul fundului si coprul al doilea, deasupra cuibului, sub capac, urdinisul principal fiind inchis si albina.

Se recomanda ca dupa montarea colectorului 1-2 zile sa nu se monteze placa activa, pentru obisnuirea albinelor cu circulatia prin colector, in continuare, se va mentine colectorul in permanenta in stare activa, ridicandu-se placa doar in perioada culesurilor principale (salcam, tei, floarea soarelui) sau in perioadele lipsite de polen.

Observatie! Colectoarele se aplica doar la familiile puternice, cu o cantitate suficienta de puiet, minim 3-4 faguri de puiet si cu rezerve suficiente de polen in cuib.

Cum cresc productia de polen, sfaturi utile

Din momentul in care in sertarul colectorului se strange din ce in ce mai putin polen, sau dispare complet, se inceteaza recoltarea si se demonteaza colectorul de pe stup.

Dupa recoltarea, polenului, indiferent de metoda in care a fost recoltat, trebuie conditionat si apoi conservat in conditii corespunzatoare. In primul rand polenul trebuie uscat sau congelat. La recoltare, polenul are 10-11% apa, cu variatii de la 3-14% .

Pentru uscare se folosesc dispozitive speciale de diferite tipuri si capacitati in care polenul se intinde in straturi subtiri de 1-2 cm si se tine la o temperatura de 40-50 grade C, pana ce umiditatea scade pana la circa 5%.

O mai buna uscare se realizeaza prin amestecarea usoara, periodica, a masei de polen si prin ventilarea permanenta pentru indepartarea vaporilor de apa. In lipsa uscatorului de polen, in stupina se poate realiza ca o prima etapa de  uscare, intiderea polenului in straturi subtiri la umbra, dupa care uscarea trebuie dusa la capat in uscatoare special amenajate.

Trebuie evitata expunerea polenului direct la soare, razele soarelui distrugand componentii biologici din polen (vitaminele si fermentii). Dupa uscare polenul se cerne si se curata de corpurile straine. Eliminarea surprusului de apa asigura conservarea normala a polenului, in continuare polenul trebuind sa fie ferit de umiditate, fiind foarte higriscopic

De asemenea trebuie ferit de daunatori si mucegaiuri. Pentru aceasta, polenul se pastreaza in ambalaje metalice, inoxidabile, de sticla sau polietilena inchise etans, pentru combaterea daunatorilor fiind tratat cu tetraclorura de carbon sau cu bromura de metil in camere de gazare amenajate special in acest scop.

O metoda foarte buna de pastrarea polenului este amestecul acestuia cu zahar pudra in proportie de 1:2 (o parte polen in doua parti zahar pudra, sau cu miere).

Dupa cum observi polenul nu este greu de colectat, din contra asi spune ca este chiar usor, mai ales ca ofera o serie intreaga de beneficii, care te va ajuta sa iti menti sanatatea in forma cea mai buna.

Un share te rog...Share on Facebook
Facebook
0Tweet about this on Twitter
Twitter
Pin on Pinterest
Pinterest
0

>
​Invata cele mai bune sfaturi si lectii de apicultura chiar acuma!
x